Educatie

1967 - Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti

1987 - Absolvent al cursurilor post-universitare ale Universităţii Bucureşti, specialitatea - drept civil şi dreptul muncii;

Activitate profesionala

1967-1974 - succesiv, procuror la procuraturile locale ale sectoarelor 5 şi 6 din municipiul Bucureşti;

1974-1980 - expert pe probleme de legislaţia muncii la Uniunea Generală a Sindicatelor din România;

Functii si activitati

Publicatii

8 monografii şi numeroase articole şi studii în reviste juridice.

Alte informatii

membru al Uniunii Juriştilor din România

membru fondator al Societăţii de dreptul muncii din cadrul Uniunii Juriştilor din România

Legislatura 2004-2008

Deputat 13/10/2004 - 13/10/2008

Functii

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii - Preşedinte (până în apr. 2006)

Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Macedonia

Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia

Grupul parlamentar de prietenie cu Islanda

Activitate

Luari de cuvant 879

Declaratii politice 6

Propuneri legislative 22

Intrebari si interpelari

Motiuni 8

Prezenta

Creșterea economică înregistrată în ultimii patru ani nu este sustenabilă, pentru că ea s-a bazat pe domenii instabile, cum ar fi construcțiile dependente de piețele financiare sau agricultura, lovită în mod repetat de secetă și inundații. Guvernele Tăriceanu au mărit polarizarea socială și au adâncit diferențele între o minoritate bogată și o majoritate care trăiește la limita sărăciei.
În toată această perioadă, noi ne-am asumat, din postura de partid de opoziţie, sarcina de corecţie a politicilor de dreapta, reuşind, într-o bună masură, să determine transferul unor resurse importante către categorii sociale vulnerabile: pensionari de stat sau agricultori, profesori, persoane cu venituri reduse.
Datorită parlamentarilor noștri, am atins o bună parte dintre obiectivele sociale cuprinse în programul România Socială adoptat la Târgu Mureş în octombrie 2006.

Strategia formării şi reformării resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor de modernizare economico-socială a României. Politicile educaţionale pe care le va promova Alianța PSD+PC au ca obiectiv principal creșterea performanțelor, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.

Alianța PSD+PC propune o schimbare radicală a sistemului sanitar, practic crearea unui sistem nou, a unei viziuni noi, europene, care să garanteze populaţiei un acces neângrădit, universal, la toate tipurile de servicii medicale, cu şanse egale pentru toată populaţia ţării, în condiţii de calitate şi eficienţă optime ale serviciilor de sănătate.

Asigurăm o creştere economică susţinută şi o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia. Creăm bogăţie care va fi regăsită în creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor. Credem în creşterea economică pentru bunăstarea şi nu în creşterea pe datorie, aşa cum se întamplă în prezent. Reîntoarcem economia cu faţa spre social şi minimizăm economia bazată pe speculaţie. Deschidem economia spre oameni şi ne propunem reducerea polarizării sociale.

O agricultură performantă este una din sursele renaşterii noastre economice.
Performanţa în agricultură înseamnă, deopotrivă, o viaţă mai bună pentru agricultori şi lumea satului, securitate alimentară pentru toţi românii, un plus de legitimitate şi competitivitate între statele Uniunii Europene.
Satul românesc si locuitorii săi au fost neglijaţi de guvernul de dreapta, fiind lăsati pe ultimul loc in lista priorităţilor. Agricultorii se confruntă cu probleme majore, ca lipsa de drumuri, lipsa apei curente și a canalizării, lipsa școlilor și a spitalelor, lipsa unor condiţii de viață decente. Satul românesc se află în uitare și izolare.

Infrastructura şi transporturile sunt un obiectiv prioritar al programului nostru de guvernare. Dezvoltarea durabilă a oricărei regiuni şi a unei ţări, în ansamblu, este asigurată doar de o infrastructură performantă. În 2004, după redresarea economiei, guvernarea PSD raporta darea în folosinţă a 100 de km de autostradă şi începuse un program ambiţios prin care se urmărea ridicarea infrastructurii româneşti la nivelul celei din statele europene dezvoltate. Dacă s-ar fi mers în ritmul de acum patru ani, România ar fi avut cel puţin două magistrale rutiere funcţionale la nivel european.
Acum, în 2008, după 4 ani de guvernare de dreapta, bilanţul kilometrilor de autostradă daţi în folosinţă este, practic, zero, reabilitările drumurilor s-au făcut de mântuială, banii pentru plata investiţiilor vin cu întârziere, lucrările stagnează.